Tag Archives: MC60

Kenwood MC60 vs MC43 vs Behringer Audio

Impreuna cu Adrian (Gore) YO3IGR am avut ocazia sa testam doua microfoane oferite de Kenwood, respectiv cel standard MC53 dar si microfonul de masa MC60 in comparatie cu linia de procesare audio Behringer compusa din microfon Behringer B1, Behringer VX2496, Behringer DSP1124p, Behringer MDX1600 si Behringer DSP2024P.

Asa cum ma asteptam microfoanele Kenwood sunt doar niste conserve, numai bune pentru a da bine in poza ca linie impreuna cu transceiverul. Inainte de a trece la detalii as vrea sa mentionez ca odata cu schimbarea microfoanelor, setarile de pe statie nu au fost modificate.

Pozitia butoanelor pe Kenwood TS850s:  High Boost: OFF, butonul proc apasat, pozitia potentiometrului proc la gradatia 3, pozitia mic gain la gain la gradatia 2, pwr la maxim ~100W out cu o deflexia ALC de maxim 50% iar compresie din transceiver maxim 10db (conform recomandarii facute de Kenwood in manualul transceiverului). Largimea de banda la emisie 2.9Khz (6Khz pe 8.83 si 2.7Khz pe 455Khz).

Microfonul de masa Kenwood MC60: Ofera o modulatie relativ potrivita pentru local, cu predominanta spre frecventele medii joase, total lipsit de inalte. Avantajul major este comoditatea in exploatare. Kenwood MC60 prezinta doua butoane de PTT, unul cu retinere iar al doilea fara retinere. Un minus ar fi butoanele de up/down apropiate de cele PTT si usor de atins din greseala cu mana generand o fuga din frecventa absolut nedorita. Pentru posesorii de MC 60 care vorbesc aproape de microfon, le-as recomanda un pop filter gen capison de burete al carui scop ar fi pe langa protejarea membranei la scuipat cat si atenuarea zgomotelor nedorite precum respiratie sau pacaniturile generate de rostirea cuvintelor ce contin “p”.

Microfonul de mana Kenwood MC43: Cu aceleasi setari pe transceiver, MC43 incarca mai multa energie in conectorul de microfon in comparatie cu varianta de masa MC60. Frecventele  predominante sunt undeva in zona medii inalte. Spectrul audio  este destul de ingust iar in ciuda faptului ca acesta a fost pozitionat la aprox 3cm de gura, respiratia operatorului se resimte destul de bine. Un alt detaliu pe care as dori sa-l mentionez este clampanitul PTT-ului . Consider ca acest microfon este cel punchy, numai bun de DX dar fara nici o pretentie de a atinge o modulatie deosebita.

Linia audio de procesare Behringer: Fara nici o indoiala aceasta solutie ofera cea mai inalta calitativ modulatie. In functie de reglajele egalizatorului se poate obtine diverse curbe de raspus in functie de necesitati. Personal am incercat sa creez o modulatie placuta la ureche dar in acelasi timp buna si la DX.

O usoara prezenta in spectrul de joase a benzii audio pentru o subliniere a vocii dar fara a exagera.  O modulatie cu foarte multe frecvente joase este greu inteligibila in conditii de semnal slab. In zona de medii-joase am creat o atenuare la 100hz, frecventa responsabila cu modulatia de tip oala dar am accentuat usor partea de sus sa zicem 160hz.  Pe partea de medii /medii-inalte nu am exagerat evitand astfel impresia de microfon conserva dar am accentuat cu 3db-6db zona de frecvente 1.5 -2 khz pentru a creste iteligibilitatea. Zona de inalte dupa parerea mea este cea mai delicat de reglat. Largimea de banda maxim atinsa cu ajutorul filtrelor din TS850s este 2.7-2.9 Khz, deci portiunea pe care a trebuit sa ma concentrez este de la 2.5Khz la 2.9 Khz fara a forta prea mult nivelele evitand astfel aparitia de distosiuni si implicit splettere. Pentru a tine in frau semnalul egalizat am pus la treaba compresorul Behringer MDX1600 care-si face treaba foarte bine.

In incheiere, ca o parere personala as dori sa va spun ca producatorii de echipamente ham-radio ofera microfoane mediocre chiar si pentru categoria hi-end (ex: MC60, MD100, etc). Daca nu doriti sa mergeti spre extreme, a se vedea lantul de procesoare de studio dar v-ar placea sa aveti o modulatie deosebita, personal va recomand un microfon dinamic de scena cu un raspuns in frecventa liniar fara accentuarea frecventelor joase. Un avantaj al microfoanelor dinamice este acela ca nu necesita alimentare si pot fi conectate direct la  borna transceiverului. Unul din microfoanele ce au facut furori in domeniul stage care cred ca ar da foarte bine si in aplicatie radioamatoriceasca este Sure SM58.

Cele bune! 73 😀

Alf si Kenwood TS940s

Mai tineti minte serialul de televiziune Alf care era difuzat in fiecare weekend pe defunctul post Tele7Abc? Ce vremuri domnule…

Din lipsa unor seriale decente de vizionat, m-am gandit sa revad Alf si probabil datorita deformarii “profesionale” mi-a atras atentia shack-ul lui Willie Tanner care era desigur, radioamator. Pe langa osciloscoape si alte transceivere neidentificate, am recunoscut un Kenwood MC60 conectat la un Kenwood TS940s, main rig-ul shack-ului. 😀

Serialul a fost realizat intre anii 1986 si 1990, ce ma face  sa cred ca pe vremea aceea Kenwood TS940s era un fel de hi-tech.

Gasim acest hobby fascinant numit radioamatorism in multe ecranizari, ce este adevarat ca mare parte dintre ele erau realizate inainte de anul 2000. As enumera Contact (cu Jodie Foster) din 1997 unde tatal personajului Ellie era radioamator (ma rog, intr-un film cu multe antene daca nu bagi si un radioamator, n-ai facut nimic). In Nine miles down din 2009 , personajul principal Thomas “Jack” Jackman interpretat de Adrian Paul, foloseste destul de des un President Grant (statie de CB cu SSB, pentru necunoscatori). In filmul Frequency, personajul principal descopera statia de radioamator a tatalui sau, iar prin intermediul unor conditii de propagare exceptionale acesta reuseste sa faca un adevarat DX in timp, luand legatura cu tatal sau ce folosea aceeasi statie dar cu 30 ani in trecut.

N-as putea sa inchei acest articol daca nu as mentiona episodul din Twilight Zone in care vecinii personajului Steve afla ca acesta este radioamator. Priviti reactia acestora, aveti un deja vu? 😀

Later Edit: Am gasit o lista lui cu filme ce au ca tangenta radioamatorismul.